În anul 2016 am avut onoarea să fiu câștigătoarea castingului de copertă pe care Avantaje și Plaza România l-au organizat. Vreau să-i mulțumesc din suflet redactorului șef (din acea perioadă) DANIELA PALADE TEODORESCU care prin această apariție m-a motivat să pornesc acest blog și să fac un mare pas în evoluția carierei mele! Citește interviul mai jos:
A fost greu să decidem care sunt finalistele dintre cele 50 de participante la transformarea de stil pe care Avantaje și Plaza România au organizat-o în incinta mallului din București. Dar și mai greu a fost să alegem dintre cele șase finaliste protagonista copertei.
Natalia Berezovskaia are 30 de ani, vine din Basarabia, a urmat studii de arhitectură la București, și-a făcut și propria afacere de design de interior, o familie și o fetiță de un an, pe nume Anastasia.
Cum ai aflat de castingul pentru coperta Avantaje?
Știu că am citit despre casting într-o ediție de acum câțiva ani, mi se părea interesant să apară pe copertă femei care au reușit să facă ceva în viață și care nu sunt neapărat vedete în lumina reflectoarelor. Însă abia anul acesta m-am hotărât să particip, după ce am văzut o postare pe Facebook despre acest casting.
„Prima rubrică pe care o citesc este exact povestea femeii obișnuite de pe copertă, care a reușit această performanță și care are, cu siguranță, o poveste care mă inspiră.”
Ce te-a făcut să te înscrii în competiție?
De când am început să lucrez pe cont propriu și să mă confrunt cu bucuriile, succesele, dar și cu greutățile de a fi antreprenor, citesc foarte mult despre reușitele altora în afaceri, mai ales ale femeilor. Prima rubrică pe care o lecturez în revista Avantaje este exact povestea acelei femei care a reușit să ajungă pe copertă și, cu siguranță, are ce să ne povestească. Așa am ajuns să mă înscriu și eu, cu scopul de împărtăși ideea că o femeie nu se rezumă doar la frumusețe fizică sau că este doar o mamă și o soție bună, ci este, în primul rând, o personalitate puternică ce reușește să găsească un echilibru între viața profesională și cea personală, care tinde la mai mult și mai bine, deși este la început de drum. Pe scurt – despre o persoană ambițioasă și luptătoare!
Numele tău face clar trimitere către Basarabia. Povestește-ne cum ai ajuns în România.
Provin dintr-o familie „mixtă”, în care mama este româncă (satul unde s-a născut este un sat românesc în care țăranii erau refugiați din Transilvania), iar tata este o combinație de rus-ucrainean, posibil chiar polonez, după originea numelui de familie. Eu m-am născut și am copilărit în Republica Moldova, însă am ajuns să fac facultatea aici – presupun că și soarta a vrut acelaşi lucru. Când eram în ultimul an de liceu, trebuia să iau decizia: ce fac mai departe? Merg la facultate la mine în țară sau îmi încerc norocul în România? Cum ziceam, soarta și-a pus amprenta, pentru că s-a întâmplat în așa fel încât să fiu „omisă” din lista celor care dădeau admiterea la Facultatea de Arte din Chișinău și să intru cu bursă la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București, unde concurența era mult mai mare.
„Cred în antreprenoriatul feminin și în afacerile de familie. E un risc pe care merită să ți-l asumi.“
Click pe poză să citești continuarea interviului:
Poze: Dacian & Arhiva personală